Alte denumiri: potbal de munte, carul zanelor, carul padurilor, iarba cascadelor, iarba soarelui, iarba caderilor.
Denumire engleza: Arnica
Descriere: Arnica este o specie ierboasa de 30-40 cm inaltime, cu flori mari (uneori pot fi 3-4 pe o tulpina), frumoase, ce se aseamana cu o floarea soarelui in miniatura. Creste pe fanetele si pajistile alpine, fiindu-i necesare multa lumina si umiditate. In anii secetosi infloreste mult mai putin abundent. Frunzele au o forma oval alungita si sunt acoperite cu peri scurti si aspri, care se gasesc si pe tulpinile florifere (unde au o culoare rosietica). Infloreste, functie de zona, in toata perioada in care Soarele e la maximum: lunile iunie - august. Este intalnita in Europa, Asia si America de Nord.
Proprietati: antibiotic puternic, antidepresiv, antifebril, antiinfectios urinar si respirator , antisclerozant cerebral, diuretic si hipotensiv, imunostimulent general, tonic cardiac si nervos, vasodilatator coronarian; antiseptic si cicatrizant puternic, balsamic, avorizeaza consolidarea ligamentelor si a oaselor, rubefiant mediu (activeaza local circulatia sanguina).
Arnica are proprietati antiseptice, antiinflamatoare, antibacteriene, antifungice si decongestionanate. Aceasta planta stimuleaza procesul de regenerare a tesuturilor, grabind vindecarea ranilor. Distruge microorganismele si impiedica multiplicarea bacteriilor si ciupercilor patogene. Mai mult, datorita efectelor antidepresive si tonice este un excelent remediu pentru perioada de toamna-iarna, cand tonusul psihic este in scadere si imunitatea generala a organismului intra in perioada ei de declin. Florile de arnica sunt utilizate pentru tratarea unor probleme ale fetei: acnee, arsuri, muscaturi de insecte, negi, etc. Este folosita si in frumusete, datorita proprietatilor de calmare a epidermei si anti-aging, blocand actiunea de imbatranire a pielii.
CRUSINUL Rhamnus frangula – Fam. Rhamnaceae
Alte denumiri: lemn cainesc, patachina, salba moale, spinul cerbului.
Descriere: Crusinul este un arbust nespinos, care se intalneste in mod special in padurile de fag, umede si luminoase
Denumire engleza: Alder Buckthorn
Proprietati farmacologice: Este unul dintre cele mai utilizate plante pentru efectul sau laxativ sau purgativ. De asemenea are efect deosebit in diverse afectiuni ale ficatului pentru efectul deosebit care il are asupra vezicii biliare careia ii ofera posibilitatea se goleasca de toate toxinele. Cresc peristaltismul intestinal, colagog, coleretic.
Printre proprietatile crusinului, se numara: este un bun antiinflamator, antiviral, antibacterian si chiar antitumoral. Crusinul este un excelent stimulator al tractului intestinal, avand o actiune benefica asupra hemoroizilor, afectiunilor hepatice si biliare.
Descriere: Coada-soricelului creste in livezi, la marginea padurii, pe marginea drumurilor si atinge o inaltime de 80 cm, are frunzele zimtate. Emana un miros placut amarui si aromat. Florile sunt albe spre roz, grupate cate 6-8 la varful tulpinei. Planta se culege pe soare, in perioada de inflorire, taind prima treime de la varf.
Proprietati: Coada soricelului este recomandata ca remediu natural in tratarea si vindecarea: bolilor aparatului urinar, a constipatiei, cancerului genital, durerilor menstruale, osteoporozei, oboselii, gastritei, gingivitei, anorexiei, hemoroizilor, lipsei menstruatiei, enterocolitei, durerilor renale, chisturilor ovariene, viermilor intestinali, mancarimilor vaginale, inflamatiilor ovarelor, starilor de nervozitate.
Coada soricelului are un efect remarcabil asupra formarii globulelor rosii la nivelul maduvei. Remediu natural in tratarea tenurilor uscate, arsurilor, eczemelor zemuinde, plagilor supurate ale tegumentului, ranilor, taieturilor (comprese cu seva stoarsa din planta), durerile de masea puteau fi remediate cu ajutorul frunzelor de coada soricelului pisate si usturoi (sub forma de legaturi), tusea se vindeca daca pacientul bea zilnic ceai din varfurile florale de coada soricelului.
Descriere: Tataneasa este una din cele mai raspandite plante medicinale din flora noastra, fiind intalnita mai ales pe campurile ramase necultivate si mai umede, la marginile de drum, pe terenurile virane, la marginile de padure. Este inalta de 30-100 cm, are frunzele de la baza eliptice, iar spre varf inguste, in forma de lance. Florile, care apar din mai pana in august, sunt de culoare rosie-violacee. Radacinile pornesc dintr-un pivot scurt, ramificandu-se sub pamant.
Proprietati: Cicatrizant, antiinflamator, expectorant, antodiareic, antohemoragic; gastrita hiperacida, ulcer gastric si duodenal; afectiuni ale gatului, afectiuni pulmonare (Infectii la nivelul gatului, tuse produsa de cauze diverse, traheo-bronsita, bronsita, pneumonii trenante, tuberculoza pulmonara); diaree, dizenterie, infectii intestinale; fibrom si adenofibrom mamar si uterin, chisturi ovariene, polipi intestinali si stomacali; infectii urinare (cistite) si renale (nefrite, pielonefrite), pietre la rinichi si la vezica urinara; guta, hernie; tumori exteriorizate, cancer de piele, contuzii, traumatisme minore, leziuni anale si vaginale produse de folosirea irigatorului; panaritiu, hemoroizi, fisuri anale; arsuri, arsuri chimice, leziuni produse de aplicarea de solutii chimice; fracturi, entorse, luxatii; Ulcer de gamba (inclusiv varicos), leziuni ulcerate in general, escare.
Descriere: Specie erbacee bianuala, in primul an are numai frunze foarte mari in rozeta pornind direct din radacina, iar in al doilea an tulpini florifere puternice, la baza cu frunze mai mari in rozeta, iar pe tulpina mai mici; florile sunt de culoare purpurie, grupate si avand tepi cu varful intors.
Radacinile brusturelui contin ingrediente ca: inulina, acid palmitic, steric si cofeic, ulei volatil, complexul B, hormoni vegetali.Frunzele de brusture contin elemente precum: fitoncide, arctiina si lapanol.Brusturele, mai precis tulpina de brusture, este utilizata si in bucatarie, in mod special in bucataria japoneza, italiana si portugheza.
Proprietati: antiseptic, astringent, antibiotic, antibacterian. Este utilizat pentru taratarea afectiunilordigestive, respiratorii, cardiace, boli renale-genitale, boli de piele, reumatism, guta, pentru combaterea matretii si caderii parului,afectiuni bucale; boli: diabet, calculoza biliara, raceala, gripa, acnee (cosuri pe fata, piept si spate), furunculoza, Radacina de brusture este diuretica; sudorifica ; reduce calculi biliaranti; trateaza diabetul.
Descriere: Cretisoara este cunoscuta drept unul dintre cele mai importante ingrediente care ar intra in formula “panaceului”, adica a medicamentului care vindeca toate bolile.
Planta erbacee, vivace cu tulpina rotunda, moale si usor paroasa. Creste prin pasuni, incepand din regiunea dealurilor, pana in zona alpina (pasuni, livezi, cranguri). In pamant are un rizom din care iau nastere frunze bazilare, lung petiolate, cu limbul palmat- lobat si marginea dintata, deseori dimineata avand picaturi de roua pe margine. Frunzele sant alterne (una de o parte a tulpinii si alte de partea cealalta , dar mai sus), mari, alburii pe partea de desubt. Tulpina aeriana inalta de 10-30 cm subtire, cilindrica, cu nuante de albastrui , care poarta frunze mult mai mici, reniforme palmat-lobate si se termina cu numeroase flori mici galben-verzui. Florile sant asezate in manunchiuri pe varful ramurilor, lipsite de corola, cu doua sepale, adica un caliciu cu un caliciu propriu-zis, fiecare din cate patru piese. Androceul este format din patru stamine . Fructul este o achena . Se culeg : partile aeriene ale plantei in perioada infloririi, lunile mai- septembrie, Herba alchemillae. Plantele recoltate se usuca la umbra si se pastreaza in saci de panza, ferite de umezeala.
Proprietati: Proprietatile terapeutice sunt foarte diverse: astringente, antidiareice si anticoagulante (datorita taninurilor), stomahice, antihemoroidale, diuretice, antiinflamatoare, cicatrizante, tonice, vulnerare, sedative, decongestive ale ficatului, cardiotonice si intaritoare ale inimii, preventive ale fibroamelor la femei. Cretisoara are efect astringent si vindeca foarte rapid, este folosita si ca mijloc diuretic si cardiotonic, in febra pricinuita de leziuni, rani purulente si abcese neglijate. Ceaiul de cretisoara indeparteaza slabiciunile musculare (adinamiile, miopatiile) si articulare si ajuta in anemii. Aplicata extern – zdrobita si facuta compresa – cretisoara vindeca rani, intepaturi, taieturi. Combinata cu traista-ciobanului, cretisoara ajuta contra atrofiei musculare si in bolile musculare grele, incurabile. Aceasta planta medicinala extrem de valoroasa se foloseste si in scleroza multipla.
OBLIGEANA Acorus calamus - Fam . Araceae
Alte denumiri: Buciumas, Calamar, Calamuz, Crin de apa, Papura rosie, Trestie mirositoare.
Denumire engleza: Sweet Flag / Calamus
Descriere: Obligeana este cunoscuta ca fiind planta ce aduce buna dispozitie si vitalitate.
Planta ierboasa, inalta de 60-150 cm, creste pe marginea raurilor, baltilor, lacurilor sau pe malul apelor curgatoare. Radacina, un rizom noduros, carnos, este asezat orizontal in malul de la marginea apelor.de grosimea unui deget mare si cu o lungime de pana la 1 m; are un gust intepator, amar, cand este proaspata, cand este uscata are un gust mai fad . Tulpina plata, inalta pana la 1,5 m, in patru muchii care poarta o singura frunza, lunga de 20-80 cm, are la jumatatea sa un mic con (stiulete) de culoare verzuie, pana la galben-maroniu .
Proprietati: Sedative analgezice, antispastice gastro-intestinal, calmante psihic (datorita azaronei), stimulente ale secretiei gastrice, carminative, stomahice, astringente, bactericide, insecticide (datorita azaronei), aromatizante, febrifuge, sudorifice, diuretice, anticonvulsive, antiaritmice, antitabagice. Este recomdata si utilizata cu succes in afectiunile legate de slabiri generale a organelor digestive, in balonari stomacale si intestinale, colici, dereglari glandulare, artrita, gastrite hipoacide, ulcer gastric si duodenal, diaree, dizenterie, greturi, vome, hemoragii, cancer intestinal, hemoroizi, cancer pulmonar, reumatism, hidropizie, nefrite, calvitie, degeraturi, rani.
UNTUL PAMANTULUI Tamus Communis – Fam. Dioscoreaceae
Alte denumiri: fluieratoare, brie, usoarea-pamantului sau vita-neagra.
Denumire engleza: Black Bryony
Descriere: Untul pamantului creste peste tot pe unde gaseste o zona pietroasa, pe langa gardurile verzi, la marginea padurilor, in luminisuri. Este o planta ierboasa, cu tulpina lunga de pana la patru metri care se agata de pietre ori de alte plante. Florile sunt verzi si fructele rosii.
Proprietati: antiinflamator; rubefiant (usor iritant al tegumentului); revulsiv (amplifica fluxul sanguin in zona aplicata: tegument si tesuturile invecinate);purgativ si diuretic in cazul unei ingestii accidentale. untul pamantului este foarte util in artroze (spondiloza cervicala, gonartroza, artroza articulatiilor mici) si guta. Prin actiunea rubefianta stimuleaza fluxul - circulator sanguin in zona articulara, diminuand durerea si ameliorand flexibilitatea. De asemenea, proprietatile antiinflamatorii contribuie la reducerea durerilor articulare; contracturi musculare